Opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă

U nitatea prezentă în diversitatea problem a­ tică a scrierilor sale este explicată de Rousseau prin scopul constant care le-a inspirat. De aceea, critica stării de criză din prim ul discurs se converteşte în căutarea surselor istorice ale racilelor sem nalate din al doilea discurs şi dobîndeşte, firesc în Em ile şi Contractul socialun sens pozitiv, sugerînd căi pentru Subtil exeget al lui Rousseau, J.

P e n tru că apariţia răului a fost un fapt 23 istoric, lupta îm potriva rău lu i ap arţin e de ase­ m enea om ului în istorie" Sensul unei opere unitare şi indivizibile Incercînd să surprindem in aeiu u n ita te a de intenţie m enţionez : de intenţie, nu şi de con­ strucţie!

Opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă pofida elaborării unei concepţii filozofice de an v er­ gură, în care rev erb eraţiile supoziţiilor ontolo­ gice asupra condiţiei um ane an trenează rea b i­ litarea v irtu ţilo r sensibilităţii şi prom ovarea perspectivei antropocentrice, în tr-o prim ă îm ­ potrivire a conştiinţei filozofice m oderne faţă de alienare, Rousseau a ezitat — şi uneori a re ­ fuzat cu încăpăţînare -— să se considere filo­ zof. R efuzul lui R ousseau de a se clasa în rîndul filozofilor este, neîndoielnic, deru tan t.

El îşi cla­ rifică sensul doar în m ăsu ra în care este an g a ja t în contextul socio-cultural al epocii ceea ce ex­ plică şi episodicele accente negativisteapărând, de regulă, ca o reacţie îm potriva unei anum ite practici filozofice, în num ele unei noi conştiinţe filozofice, ex p opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă ată în actele de reflectare ale gîndirii filozofice asupra ei însăşi.

Dealtfel, întreaga operă a lui Rousseau con­ stituie o pledoarie p e n tru filozofie, în m ăsura în care acesteia i se asociază un nou mod de fi­ lozofare.

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Europa

A -i asculta n u era m ijlocul de a ieşi ciin incertitudinea m ea1' Ceea ce R ousseau reproşează m etafizicii este faptul că se pierde in abstracţii vane, că n u dă expresie teoretică sen tim en tu lu i a c u t al inadecv ării d in tre conştiinţa valorică a om ului şi ca­ racteru l aiienant al civilizaţiei. R eacţia sa îm po­ triva m etafizicii tradiţionale nu este insă În­ d re p ta tă — aşa cum susţin cei ce-1 transform ă pe Rousseau in precursor al em pirism ului lo­ gic — îm potriva oricăror construcţii ontologice, nici îm potriva g radului de g en eralitate al ab­ stracţiilor filozofice.

P rim a izvorăşte d in orgoliu, a doua din căutarea adevărului. Rousseau deplasează, centrul, d e greu­ tate al filozofiei spre m a n if e s ta r e a u n e i a titu ­ dini, dar aceasta este o a t i t u d i n e em oţională care nu dim inuează, ci in te n s if ic ă v irtu ţile cog­ nitive ale raţiunii. Regula dej a m ă în cred in ţa sentim entului m ai mult. Tocmai de aceea apare în d re p tă ţit faptul că B crtrand Russell consideră opera lui Rousseau d rep t o piatră de h o tar în istoria filozofiei m o­ derne, apelînd la periodizarea : a de la R enaş­ tere la Hum e ; b de la Rousseau pînă în zilele noastre 2P.

Nu trebuie omis, însă, că p e opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă tru Rousseau cultul sensibilităţii este un cult al conştiinţei morale, a n tre n în d ansam blul facultăţilor um ane. D ar sensibilitatea care apreciază valoarea om ului presupune raţiu n ea care îi face cunoscut binele şi, mai ales. Sensibilitatea prezentă în opera rousseauistă apare ca o nouă voinţă m orală, prin care au to ru l lui Em ile pregăteşte, m ai bine ca orice a lt gînditor al secolului său, calea eticii kantiene, a prim atu lu i raţiu n ii practice.

Rousseau m -a adus la realitate! Nu este num ai descoperirea unui p rin ­ cipiu oarecare, ci a unei noi practici filozofice, a unui mod posibil de filozofare. Dar, prin m edieri com plexe, polivalenţa de sensuri a operei lui Rousseau, considerată parcelar, în afara unei in­ te rp re tă ri opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă, conturează şi alte posibilităţi. A bsolutizată şi hip ertro fiată, o asem enea pro­ blem atică poate fi regăsită azi in filozofiile de factu ră existenţialistă, p e n tru care cunoaşterea discursivă contravine epifaniei conştiinţei p e r­ sonale, iar m etafizica îşi poate găsi, concom itent, o contestare d ar şi un suplim ent R ousseau nu s-a m u lţu ­ m it să constate, cu am ară luciditate, că cea m al folositoare şi cea m ai p u ţin avansată d in tre toate cunoştinţele om eneşti este aceea despre om, dar a şi contribuit la re-c e n trare a reflex iv ităţii filo­ zofice m oderne pe condiţia um ană, mnplicînd conceptul de alienare în critica unei societăţi are funcţionează potrivnic îm plinirii po ten ţiaiităţilor um ane.

Concepţiile di­ ferite care optează p e n tru ultim ul m od de abor­ dare şi, îndeosebi, cea care prin M arx a m arcat o adevărată revoluţie în gîndirea filozofică, s-au constituit p rin tr-u n com plex proces dialectic.

C onsideraţiile anterioare p erm it surp rin d erea trip ticului conflictelor valorice contem porane, care vor fi analizate în continuare. Ele conferă un loc privilegiat m opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă ului în p relu area şi în opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă dialectică a m oştenirii sp iritu ale a lui Rousseau privind m odul de a concepe problem a­ tica filo zo fiei, a om ului şi a culturii.

Rous­ seau nu cercetează începuturile u m an ităţii ca u n istoric. El declară, explicit, că nu se plasează pe terenul faptelor istorice. El tre ­ buie pus în rap o rt m ai p uţin cu analiza faptelor decîfc cu alegerea valorilor, deoarece nu este fapt, ci norm ă ; el nu ţine de antropologie, ci de m orală.

Cînd CI. Poziţia ar părea contradictorie dintr-o optică stru ctu ralistă, p e n tru că m om entul epis­ tem ic şi cel axiologic al filozofiei, cunoaşterea totalizatoare şi valorizarea ap ar în tr-u opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă divorţ perpetuu. Dar m odelul construit de R ousseau nu are glacialitatea form alizantă a auto assembler satoshi s tru c tu ra ­ liste.

T rib u tar opţiunilor m orale şi politice ale lui Rousseau, p u rtîn d însem nele unui generos u to ­ pism.

A tunci tutoriale pentru comercianți de opțiuni M arx, construind u n nou sistem conceptual în filozofie, identifică. T raiectoriile sp iritu ale sîn t d iferite ; nim eni n -a fost, n u este şi nu poate fi D ar aceasta n u înseam nă că m oştenirea sa filozofică — aşa cum se degajă din sensul glo­ bal al unei opere u n ita re şi indivizibile — a r fi prezentă oricînd şi oriunde.

Ea este prelu ată le ­ gitim de toţi cei care răm în fideli filonului um anist şi duc m ai departe noul mod de a p rac­ tica filozofia. P rin creaţia lor, Rousseau conti­ nuă — ia două secole după m oartea sa fizică — să fie o prezenţă sp iritu ală vie în cu ltu ra con­ tem porană.

Rilke, n -a r m ai fi altceva decît sum a neînţelegerilor ivite în ju ru l unui num e. Capitolul 2 Materialismul dialectic şi istoric la confluenţa filozofiei creativităţii cu creativitatea filozofiei P rin însăşi concepţia sa despre n a tu ra şi ros­ turile filozofiei, m aterialism ul dialectic este o fi­ lozofie deschisă, potrivnică oricărui dogm atism.

El se sp rijin ă pe cunoaştere totalizatoare şi ju s­ tifică prin judecăţi de valoare o nouă atitudine faţă de lum e : lucidă, critică, constructivă, crea­ toare, revoluţionară.

O atitudine în care sînt prezenţi cei trei i ; inovaţie, iniţiativă, im agina­ ţie. O a titu d in e a x a tă pe binom ul indisociabil. Tocmai de aceea dialogul critic pe care-1 prom ovează cu alte c u ren te şi orien tări filozo­ fice contem porane nu este de ordin conjunctural, ci decurge din m odul de a concepe filozofia, considerată d rep t conştiinţa problem atizată şi problem atizantă a unei epoci, concepţie gene­ rală despre lum e şi călăuză axiologică. Dialogul nu este m im at şi nihilist, ci sincer şi constructiv.

Este am ăgitoare şi autoam ăgitoare opinia con­ form căreia a r fi posibilă o filozofie care ţîşneşte din nim ic şi se adresează nim ănui. Nu există concepţie filozofică contem porană care să n u se raporteze — în tr-u n fel sau altu l — la problem atica epocii, să nu propună întrebări, concepte, opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă ersuri m etodologice şi viziuni teo­ retice şi să n u schiţeze tip u ri — opțiuni binare ale companiei sau divergente — de abordare a problem elor m a­ jore ale zilelor noastre.

Tocmai de aceea, carac­ teristicile filozofiilor contem porane şi criteriul opţiunii în cadrul altern ativ elo r deschise prin con fru n tarea şi în fru n ta re a lor treb u ie căutate, înainte de toate, în caracteristicile epocii noastre.

U na din principalele caracteristici ale lum ii contem porane — victoria revoluţiilor socialiste şi evoluţia ascendentă a socialism ului — pune în faţa gîndirii filozofice noi problem e şi consti­ tuie, totodată, o dovadă elocventă a ju steţei şi fo rţei previzionale a filozofiei m arxiste. Opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă o concepţie filozofică n -a căpătat o confirm are de 36 o asem enea am ploare, de o asem enea însem nă­ tate istorică.

1. Video despre programele care fac bani
2. Enrico Fermi Paradoxul lui Fermi este un conflict între argumentul că scara spațială și probabilitatea par să favorizeze faptul că viața inteligentă este obișnuită în univers și lipsa totală a dovezilor apariției vieții inteligente oriunde în altă parte în afară de planeta Pământ.
3. Este real să câștigi bani pe opțiuni?
4. Paradoxul lui Fermi - Wikipedia
5. Были другие люди.

Deschizînd calea rezolvării unor problem e social-um ane cardinale abolirea ex­ ploatării om ului de către om, a inegalităţii şi asu p ririi sociale şi naţionale, av în tu l fo rţelo r de producţie şi m icşorarea în term en sc u rt a deca­ lajului economic, dezvoltarea plen ară a perso­ nalităţii etc.

A sem enea opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă e n u pot fi rezol­ vate prin recurgerea la citate sau p rin prelu area unor experienţe, ci reclam ă noi generalizări şi proiecte filozofice, solicitînd intens activitatea teoretică creatoare a tu tu ro r partidelor com u­ niste şi m uncitoreşti.

Fireşte, a su p ra confru n tărilo r filozofice îşi pun pecetea şi ten d in ţele negative din lum ea de azi, e x p ri­ m ate, p rin tre altele. Nici pe aceea a unui neav en it patronaj fideist, d a r nici pe acrea a ştiinţei care şi-ar fi suficientă sieşi, căutind narcisist u n presupus fu n d am en t au to ­ nom. Or, ştiinţa, a n ­ tre n a tă în p erp etu a cău tare de soluţii, în m ă­ sura în care s-ar rupe de filozofie, a r suprim a locm ai conştiinţa sa problem atizată şi probi ernatizantă, ren u n ţîn d atât la efortul m etateoretic de clarificare a lim bajului şi reconstrucţie conceptuală, cit şi coeficientul de independență financiară al unui participant profesionist interogarea asupra sensului propriilor opere.

P rin aceasta, filozofiile con­ tem porane dobîndesc un tim bru specific, în ten ­ tativ a lor, uneori fecundă alteori eşuată, de venituri suplimentare lucrează pe internet fără investiții Înlesni ştiinţelor să coboare spre problem a fu n ­ dam entelor teoretice şi să urce spre integrarea efo rtu lu i analitic în tr-o viziune globală asupra lumii, asupra valorilor şi fin alităţii um opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă.

C ăutarea febrilă a unor criterii de fundam en­ tare a alegerilor um ane şi de întem eiere a idea Jurilor de acţiune pune astăzi, mai m u lt ca ori­ când, problem e complexe, controver. Se ridică, firesc, în treb area : care dintre filozofiile con­ tem porane poate conştientiza adecvat situaţia actuală, contribuind la eforturile de orientare a viitorului om enirii?

C asandrele epocii noastre, conr. Este aici o regretabilă abdicare de la vo­ opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă critică şi prospectivă a filozofiei, de la etern a ei m isiune : aceea de a fi teoria celor m ai generale criterii ale alegerilor om eneşti, călăuza axiologică a om enirii. S uperioritatea filozofiei m arxiste decurge tocm ai din faptul că, redim ensionînd idealul um anist tradiţional al arm onizării facultăţilor om eneşti, oferă un fundam ent teoretic strategiei eficiente p e n tru em anciparea prin revoluţie de sub apăsarea exploatării, p e n tru lichidarea prac­ tică a surselor sociale ale în străin ării um ane.

Şi, totodată, deschide perspectiva constituirii prin socialism a cadrului propice form ării unor oa­ m eni apţi să se adapteze unei societăţi în schim ­ bare revoluţionară şi să genereze schim bări re ­ voluţionare, să asim ileze cele m ai înalte valori ale epocii şi să creeze valori. P rin m aterialism ul dialectic şi istoric se con­ stitu ie o filozofie care, im plicîndu-se în tra n s ­ form area revoluţionară a societăţii contem po­ rane, se întoarce apoi asupra ei însăşi p en tru a prinde ştire de noile-i p uteri opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă rosturi.

P rin aceasta se constituie şi o nouă conştiinţă filozo­ fică. Lucidă, incom patibilă cu un m onocord op­ tim ism de operetă, sensibilă la contradicţiile epocii, la discrepanţa între real şi ideal, s tră ­ b ătu tă de un sever autocriticism.

P e n tru că este, întotdeauna, conştiinţa unei suprem e vic­ cele mai populare strategii de opțiuni binare : aceea de a fructifica îm p reju rările favo­ rabile şi a le învinge pe cele ostile spre a te desăvîrşi desăvîrşind lum ea-în-care-om ul-îsiînscrie-eficace-existenţa sa.

Modalitatea creatoare a angajării materialismului dialectic şi istoric în confruntările filozofice contemporane M aterialism ul dialectic şi istoric iniţiază con­ com itent, o filozofie a practicii şi o nouă prac­ tica a filozofiei.

D im potrivă. Cu atât m ai m ult în zilele noastre, cînd lum ea cu­ noaşte o im presionantă efervescenţă a gîndirii şi a cunoaşterii, cînd societatea e dom inată de uriaşa revoluţie a ştiinţei şi tehnicii, cînd la scară m ondială au loc profunde tran sfo rm ări so­ ci.

A proceda astfel a r însem na ,ă condam năm teoria revoluţionară a pro leta­ riatului ia sterilitate, la stagnare şi, pînă la urm ă, ia m oarte" c.

D intr-o asem enea perspectivă, num ai în ca­ d rul dialogului şi p rin confruntarea cu celelalte curente de idei din lum e filozofia noastră re ­ voluţionară se poate dezvolta şi îm bogăţi, a firm îndu-şi su p erioritatea şi sporindu-şi influenţa.

Dacă prom ovăm co n fru n tarea de idei, o facem nu p e n tru a ciştiga u n fel de com petiţie sportivă, ci p e n tru că ştim că d ru m u l anevoios şi m ereu deschis al oricărei cunoaşteri şi filozofia este u n tip specific de cunoaştere! Cu alte cuvinte, confruntarea idei lor are p e n tru noi un sens em inam ente activ, m ilitant, creator. Tocmai de aceea, rap o rtare a critică a m arx is­ m ului la alte o rie n tări filozofice trebuie să s u r­ prindă a tît unitatea acestora în contextul crizei ideologiei burgheze în ansam blul ei cît şi di­ versitatea filozofiilor nem arxiste.

Astfel, disociate de unele supoziţii ontologice subiacente, sînt susceptibile a fi valorificate c ri­ tic, din perspectivă m arxistă, num eroase proce­ dee operatorii, p rin tre care : opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă fen o m e ­ nologică iniţiată, la începutul veacului XX, d« E.

H usserl, ca o m odalitate de explicitare £ stru c tu rilo r ex p erienţei în care om ul — prir actele intenţionale ale conştiinţei sale — eşti opțiuni binare max opton im plicat ; herm eneutica utilizabilă p e n tru de­ codificarea sem nificaţiei um ane a oricăror form e de expresie şi — în varian ta fenom enologică elaborată de P.

L evi-Strauss — p rin ­ cipiile care asigură coeziunea in tern ă a u n u i sis­ tem ; analiza lingvistică care, p rin contribuţiile aduse de L.

W ittgenstein în ultim a perioadă a activităţii, continuate de G. Ryle, P. P rin tre soluţiile parţiale care deschid perspective de cercetare pot fi m enţio­ n a te contribuţiile u nor gînditori de talia lui E.

H usserl, L. W ittgenstein, R. C arnap sau Forex simulator fără înregistrare. H orkheim er, H. M arcuse sau J. H aberm as. Fie şi această sim plă enum erare a unor sem ­ nificative şi valoi-ificabile contribuţii la progre­ sul cunoaşterii a te stă că am reitera o im ensă eroare dacă am tra ta.

A ntium anis­ m ul practic al. Nu puţine sîu t discordan­ ţele şi decalajele în tre coordonatele generale idealiste ale u n o r concepţii opțiuni binare 350 şi aportul efectiv la cercetarea ştiinţifică a unor fenom ene B.

Russell, R, C arnap, T. B er gerca şi cele în tre. R u ssell J. S artre etc.

Paradoxul lui Fermi

Tabloul filozofiei contem porane este extrem de com plex şi, după cum am văzut, nu poate fi redus lo con fru n tarea m arxism ului cit doc­ trinele filozofice extrem iste, care se situează pe poziţii iraţionaliste, ostile prin înseşi postu­ latele lor de bază raţionalism ului m arxist.

Aşa sînt, de pildă, cu nuanţele de rigoare, neoto­ m ism ul, o an u m ită variantă a pragm atism ului 46 in strurnenialist d in S. S tatornicind p u ţin asupra ultim ului exem plu, subliniez că, deşi are un p ro n u n ţa t ca­ rac ter conjunctura! S ituarea pe asem enea poziţii cinice, care am in­ tesc ani d e coşm ar, nu putea să n u îngrijoreze, să nu oblige ia o diagnosticare precisă şi la barare a d rum ului pe care-i escaladează o ideolo­ gie a urii, acumcînu n u opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă încă p rea tîrziu.

F ără a îm părtăşi m o­ dul de filozofare m arxist, Roland B arthes, Gilies Deieuze şi Jean Lacroix au atra s aten ţia asupra faptului că astăzi ad erarea la a n tim arxisrnul program atic echivalează cu o trăd are a um anism ului, deoarece îşi propune să surpe principalul punct de sp rijin al civilizaţiei con­ tem porane îm potriva alienării scientiste sau iraţionaliste.

E xistenţa opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă asem enea diver­ 47 genţe teoretice obligă la o delim itare n e tă a ten ­ dinţelor an tim arx iste de alte orien tări filozofice care, deşi nem arxiste, prom ovează idei de fac­ tu ră raţionalistă sau um anistă.

A naliza atentă, n uanţată, a gîndirii filozofice din ţările capitaliste dezvăluie în opera a num e­ roşi au to ri — ca un reflex teoretic al contradic­ ţiilor economice şi social-politice ale epocii noastre — tendinţe contradictorii, aspecte com­ plexe care nu pot fi cuprinse într-o etichetare sau epuisate p rin tr-o clasificare rigid dihoto­ mică.

Se constituie form e deschise de propagare a fideism ului neotom ism ul lui J. Farber, n eo rea­ listul R. Sellars sau m onism ul em ergentist al lui M.

Bung'ede raţionalism şi um anism cum o probează evoluţia existenţialism ului lui J. Sînt utilizate pe scară opțiuni ca mijloc de speculație inteligentă m ai largă procedee logico-m atem atice, sem iotice în arg u m en tarea filozofică, d ar ele se conjugă frecvent cu ten ta tiv a neopozitivistă de prom ovare a scientism ului şi logicism ului reducţionist, p rin confundarea fin alităţii cunoaş­ terii ştiinţifice cu m etoda deductiv-axiom atică, îndeosebi cu regulile convenţionale ale acestei m etode.

Quine,